Prima pagină  »  Noutați
Instanţa a făcut dreptate în cazul avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi
08.08.2019

Statul de drept, înseamnă buna funcţionare a sistemului de drept, care este asigurată de buna conlucrarea între instituţiile făptuitoare de justiţie. Avocatura în sine, reprezintă un pilon important în procesul justiţiar din oricare stat din lume care pretinde a fi un model de stat de drept. Este o afirmaţie care ar putea fi contrazisă de alte opinii, însă un lucru rămâne a fi cert – avocatul este parte importantă în cadrul proceselor de judecată.

Libertatea profesională a unui avocat înseamnă acces la informaţie, acces la surse necesare pentru buna documentare, acte normative fără lacune, o bună lege pentru desfăşurarea activităţii profesionale şi sigur o bună conlucrare cu ceilalţi participanţi la procesul de înfăptuire a justiţiei – procurori, judecători, clienţi, colegi etc.

Cu regret, lipsa profesionalismului procurorilor la înfăptuirea justiţiei, creează situaţii de impas pentru activitatea avocaţională. Un caz concret îl reprezintă cel al avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi. Precum bine se ştie, celor doi  le-a fost intentat un dosar penal pe baza articolului 3521 alin. (1) din Codul penal „Declaraţia necorespunzătoare adevărului, făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecinţe juridice, pentru sine sau pentru o terţă persoană, atunci când, potrivit legii sau împrejurărilor, declaraţia serveşte pentru producerea acestor consecinţe, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 1 an”. Lupta  neobosită pe care au dus-o cei doi avocaţi cu neprofesionalismul procurorilor, instruiţi din banii statului să facă justiţie obiectivă şi nu preferenţială, demonstrează încă o dată profesionalismul şi iscusinţa colegilor noştri.

Să acuzi un avocat precum că, ar face declaraţii false în cadrul unui proces de judecată, când acesta este obligat profesional şi deontologic să apere interesele clientului său, nu poate fi numit decât imixtiune în activitatea profesională a avocatului şi sugrumarea poziţiei sale în procesul de judecată. Or, lipsa apărării unei părţi participante la proces, reprezintă motiv de amânare/anulare a ședinței.

Cele menţionate mai sus, sunt confirmate şi de Colegiul Penal al Curţii Supreme de Justiţie, care în decizia din 7 februarie 2019 a notat importanţa delimitării noţiunii de infracţiune şi exercitarea activităţii profesionale în cadrul unui proces judiciar, menţionând că: „…depunerea declaraţiilor necorespunzătoare adevărului în faţa instanţelor judecătoreşti şi a organelor de urmărire penala, inclusiv de către avocaţi, nu poate atrage răspunderea, prevăzută de articolul 3521 din Codul penal, or termenul organ competent din art.3521 Cod penal nu include instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală…”.

În această ordine de idei, conform deciziei Curţii Constituţionale din 22 mai 2018, cu privire la sesizarea avocaţilor  Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi, privind controlul constituţionalităţii articolului 3521  aliniat (1) din Codul penal, mai cu seamă a termenilor  „declarația” și „organ competent”, Curtea admite neconstituţionalitatea faptului că termenii menţionaţi nu întrunesc „…condițiile clarității și ale previzibilității legii, pentru că sunt susceptibili de o interpretare extensivă și permit tragerea la răspundere penală a avocaților pentru depunerea declarațiilor în interesul clienților la organul de urmărire penală și la instanța de judecată..”. Având la bază, practica şi legislaţia internaţională, Curtea Constituţională mai constată că în cazul de faţă, articolul 3521  din Codul penal nu este normă aplicabilă activităţii avocaţilor, precum că  avocaţii nu reprezintă subiectul prezentei norme şi nici instanţa de judecată nu reprezintă obiectul prezentului articol, adică nu reprezintă organul competent. Astfel, Curtea Constituţională accentuează faptul că:„…orice normă penală trebuie să îndeplinească și cerința legitimității…”, or circumstanţele în care s-ar fi produs „infracţiunea” care le este invocată avocaţilor Ţurcan şi Belinschi nu întrunesc în sine cerinţa legitimităţii, aşa cum o interpretase procurorii atunci când au înaintat acuzaţii în adresa colegilor noştri.

Inexistenţa faptei infracţionale demonstrează două aspecte foarte importante, şi anume: 1. lipsa profesionalismului procurorilor la înfăptuirea actului de justiţie, lucru grav de altfel pentru cei care își caută dreptate în justiţia din Republica Moldova; şi 2. necesitatea aprigă de a respecta statutul avocatului în procesele judiciare, consemnat clar în legislaţia naţională.  Astfel că, încercarea procurorilor de a  trage la răspundere  avocaţii, făcând abuz de legislaţia naţională, nu reprezintă nimic altceva decât o imixtiunea în activitatea avocatului şi crearea unui precedent în practica judiciară pentru a intimida şi persecuta activitatea avocaţională.

Uniunea Avocaților din Republica Moldova, prin reprezentanţii săi, au avut discuţii pe marginea dosarelor intentate colegilor, pledând pentru claritate şi obiectivitate pe marginea acestui caz. Totodată, a fost solicitat ca, cauzele penale să fie clasate, iar avocaţii Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi  să  fie scoşi de sub urmărirea penală. Însă, este incontestabilă implicarea avocaţilor propriu-zişi  pentru a desluşi şi a nu permite implicarea altor organe făptuitoare de justiţie, în activitatea şi exercitarea profesională a avocaţilor.

Deciziile Curţii Supreme de Justiție şi a Curţii Constituţionale, vin să confirme şi să reafirme statutul avocatului. Astfel că, prin acest caz, prin perseverenţa colegilor avocaţi, s-a reuşit evitarea creării unei practici judiciare tendenţioase sistemului de drept în general şi în adresa statutului avocatului în particular, într-un stat care tinde spre model de stat de drept. De asemenea, este de menţionat faptul că la 12 iulie curent, Judecătoria Drochia, sediul Râşcani, a hotărât achitarea avocaţilor Belinschi Maxim şi Veaceslav Ţurcan, pe motiv de neconstatare a existenţei faptei de infracțiune.

În acest context, Uniunea consideră că, scuzele publice parvenite din partea procurorilor pe marginea acestui caz sunt insuficiente, ţinând cont de prejudiciul moral şi profesional adus avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi. Astfel că, Uniunea Avocaţilor din Republica Moldova solicită public ca Procuratura Generală să se autosesizeze pe marginea acestor fărădelegi şi să demareze procedurile necesare în conformitate cu buchea legii pentru a atrage la răspundere penală pe acei procurori care au comis abuz faţă de colegii noştri.

Pe durata acestei perioade, acţiunile avocaţilor Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi au demonstrat încă o dată verticalitatea şi perseverenţa breslei. E apreciabilă lupta pentru dreptate pe care cei doi colegi au dus-o cu demnitate până la capăt, dar şi pentru nepermiterea umbririi statutului avocatului în Republica Moldova.