Prima pagină  »  Noutați
Comunicat
18.04.2022

 

La data de 16 aprilie 2022, președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova dl Dorin Popescu, a participat la dezbaterea juridică cu tema: „Impactul reglementărilor naționale și europene în materia prevenirii și a combaterii spălării banilor asupra profesiei de avocat. Parcursul european al Republicii Moldova și relațiile diplomatice cu țările vecine din nord-estul României”, organizată de Baroul Suceava în parteneriat cu Uniunea Națională a Barourilor din România.

 

La eveniment au participat:

Președintele U.N.B.R., avocat dr. Traian - Cornel BRICIU,

Vicepreședintele U.N.B.R., avocat Mihai BACO,

Decanul Baroului Suceava, avocat Liviu - Viorel MIHAI,

Decanul Baroului Satu Mare, avocat Vlad - Victor BĂCULESCU,

Decanul Baroului Maramureș, avocat Florin ANDREICUȚ,

Decanul Baroului Botoșani, avocat Adina SACU,

Decanul Baroului Vaslui, avocat Radu BOBÂRNAT,

Decanul Baroului Galați, avocat Cristian SĂRARU,

Decanul Baroului Neamț, avocat Ancuța - Niculina SANDU,

Decanul Baroului Bacău, avocat Alexandru PRUTEANU.

Profesia de avocat din Republica Moldova, a fost reprezentată de:

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, avocat, dr. Dorin POPESCU,

Membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Decanul interimar al Baroului Chișinău, avocat, Alexandru ȚURCAN,

Președintele Comisiei de licențiere al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, avocat Adrian TĂBÎRȚĂ,

Membru în Comisia pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, avocat, Marian BUCĂTARU,

În calitate de invitați speciali, la eveniment au participat:

Consulul General al României la Cernăuți, Excelența sa, avocat Irina – Loredana STĂNCULESCU,

Procurorul General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, proc. Simona GHICA,

Președintele Curții de Apel Suceava, jud. Cristinel GROSU,

Vicepreședintele Curții de Apel Suceava, jud Titiana ILIEȘ.

Dezbaterea a fost moderată de dl. avocat Alexandru ȚURCAN, membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova, Decanul Baroului Chișinău și dl. avocat Danny BÂRDAN, Baroul București, membru al Consiliului U.N.B.R.

În luările de cuvânt din debutul evenimentului, invitații prezenți au felicitat organizatorii evenimentului pentru realizarea unei dezbateri pe o temă de real interes atât pentru avocații români cât și pentru avocații din Republica Moldova.

Consulul General al României la Cernăuți, Excelența sa, doamna avocat Irina – Loredana STĂNCULESCU  a prezentat provocările cu care se confruntă misiunea din Ucraina pe care o conduce în contextul crizei financiare ce se adâncește pe fondul conflictului din Ucraina și a mulțumit avocaților români pentru eforturile depuse în vederea gestionării crizei umanitare a refugiaților.

Președintele Curții de Apel Suceava, domnul judecător Cristinel GROSU precum și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, doamna proc. Liliana ARBUREANU au menționat cooperarea deosebită pe care o au cu Baroul Suceava și dialogul deschis pe care Curtea de Apel Suceava și respectiv Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava îl poartă constant cu conducerea Baroului Suceava.

Domnul avocat Traian Briciu, Președintele UNBR a mulțumit participanților și invitaților pentru disponibilitatea de a participa la dezbatere, apreciind modelul de coabitare oferit de avocații și conducerea Baroului Suceava. Respectul și prestigiul de care se bucură avocații suceveni și conducerea baroului Suceava, la fel ca și în cazul altor barouri de dimensiuni similare, își au proveniența nu atât dintr-o forță financiară a membrilor care îl compun ci în spiritul oamenilor și în cultura socială pe care aceștia o promovează atât la nivel instituțional cât și personal. Președintele UNBR a afirmat că își dorește ca acest model să fie exportat în așa fel încât să nu rămână insule izolate ci exemple de normalitate.

Domnul avocat Mihai Baco, Vicepreședinte al UNBR, a apreciat modelul de cooperare inter-instituțională a avocaților suceveni cu autoritățile sistemului judiciar local și amintește că și în cadrul Baroului Alba, al cărui decan este, avocații împreună cu magistrații participă la evenimente de formare profesională comune, unele organizate și cu participarea unor reprezentanți ai autorităților judiciare europene, cu care avocații din Baroul Alba păstrează strânse relații de cooperare.

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova Dorin Popescu, a mulțumit organizatorilor pentru invitația de a participa la dezbatere, împreună cu colegii din Basarabia, menționând că legislația privind prevenirea și combaterea spălării banilor în Republica Moldova este chiar mai exigentă decât prevederile similare europene. Pentru acest motiv, conducerea avocaților din Republica Moldova păstrează un dialog constant cu Ministerul Justiției, pentru apărarea principiilor esențiale ale exercitării profesiei.

La finalul evenimentului, în urma dezbaterilor, s-au evidențiat următoarele concluzii:

1. Conform Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, alineatul (9) ale preambulului, consilierea juridică trebuie în continuare să facă obiectul obligației de păstrare a secretului profesional, cu excepția cazurilor în care:

  • juristul participă la spălarea banilor sau la finanțarea terorismului,

  • consilierea juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului sau

  • juristul știe că un client dorește consiliere juridică în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului.

2. Conform Directivei (UE) 2015/849, articolul 34 (2), statele membre nu impun obligațiile de raportare a tranzacțiilor suspecte avocaților, numai în măsura în care această derogare se referă la informațiile pe care aceștia le primesc de la unul dintre clienții lor sau le obțin în legătură cu aceasta în cursul evaluării situației juridice a clientului respectiv sau în cursul îndeplinirii sarcinii de apărare sau de reprezentare a clientului în proceduri judiciare sau referitor la acestea, inclusiv de consiliere privind inițierea sau evitarea procedurilor, indiferent dacă aceste informații sunt primite sau obținute înaintea procedurilor, în timpul acestora sau după acestea.

3. Entitățile raportoare din România nu au obligația de a raporta serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor tranzacții nesuspecte realizate prin virament în valoare mai mare de 500.000 lei.

4. Deși entitățile raportoare din România au obligația de a raporta tranzacții nesuspecte realizate în numerar în valoare mai mare de 10.000 euro, raritatea tranzacțiilor efectuate cu utilizarea numerarului face practic inaplicabilă pentru avocații români această cerință.

5. Mai mult, conform legii române, în situația în care tranzacțiile în numerar sunt derulate prin intermediul unei instituții financiare, obligația de raportare revine acesteia.

6. Pentru comparație, conform datelor publicate de SPCSB, în anul 2020, notarii din Republica Moldova au raportat:

  • 360 tranzacții suspecte (număr considerat de SPCSB ca fiind unul redus)

  • 21.500 tranzacții în numerar (nesuspecte)

  • 9.300 tranzacții prin virament (nesuspecte).

7. Entitățile raportoare din România nu au obligația de întocmire și depunere anuală a fișei de conformitate, astfel fiind scutite de riscurile de sancționare pentru nedepunerea în termen sau întocmirea neconformă a acesteia.

Au fost dezbătute și alte probleme ce țin de desfășurarea profesiei de avocat în România și Republica Moldova.

Participanții la dezbaterea juridică au menționat că este esențial, pentru exercitarea profesiei de pe ambele maluri ale Prutului, de a păstra o colaborare permanentă vizând problema abordată, cu informarea reciprocă despre noutățile în domeniul AML. 

 

Dorin POPESCU,

Președintele Uniunii Avocaților din Republica Moldova