Prima pagină  »  Noutați
Replica Consiliului Uniunii Avocaților la acuzațiile aduse avocaților în nota informativă a dnei Nina Arabadji, judecător, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind generalizarea practicii judiciare și unele probleme ce apar în activitate
18.06.2021

Nota informativă a dnei judecător Nina Arabadji a fost examinată în ședința Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova din data de 28 mai 2021. Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova prin hotărârea nr. 10-20/28.05.2021 din 28 mai 2021 „privind nota informativă a dnei Nina Arabadji, Judecător”, a calificat drept neîntemeiate acuzațiile aduse avocaților și Uniunii Avocaților din Republica Moldova, cuprinse în nota informativă a dnei Nina Arabadji, judecător, Judecătoria Chișinău, sediul Centru, „privind generalizarea practicii judiciare și unele probleme ce apar în activitate” adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Curții Supreme de Justiție a RM, Curții de Apel Chișinău, Judecătoriei Chișinău, Ministerului Justiției al RM, Procuraturii Generale a RM si Uniunii Avocaților din RM.

Din analiza notei informative în cauză constatăm că dna Judecător Nina Arabadji a apelat la generalizări cu privire la tergiversarea examinării în judecată a cauzelor, menționând despre neprezentarea în ședințele de judecată și nepregătirea avocaților pentru ședințele de judecată, fără a ține cont de circumstanțele fiecărui caz în parte și motivele obiective care au stat la baza amânării ședințelor sau suspendării procesului de judecare a cauzei. În acest context, este important de subliniat că organizarea ședințelor de judecată și judecarea cauzelor ține de responsabilitatea instanței de judecată, care decide în fiecare caz distinct în privința temeiniciei demersurilor părților în proces și a  reprezentanților  acestora, dispunând de dreptul de a respinge demersurile neîntemeiate și cele prin care se face abuz de drepturile procedurale.

Pe de altă parte, dreptul avocaților de a face uz de drepturile procedurale prevăzute de lege și utilizarea acestora sub supravegherea și cu aprobarea instanței de judecată reprezintă acel sistem de balanțe și contrabalanțe prin care se asigură apărarea drepturilor și intereselor legitime ale justițiabililor și prin care se garantează un proces echitabil și aflarea adevărului, or în lipsa aplicării mecanismelor procedurale prevăzute de lege procesul de judecată riscă să se transforme într-o loterie. În acest proces, judecătorul are rolul primar și prima responsabilitate în „cenzurarea” modului în care se face uz de drepturile procedurale și neadmiterea tergiversării examinării cauzelor.

În contextul celor expuse mai sus, regretăm schimbarea de accente la care face apel dna judecător Nina Arabadji în nota sa informativă, transferând responsabilitatea pentru tergiversarea examinării cauzelor pe alți actori ai justiției și în același timp vrem să încurajăm discutarea și soluționarea problemelor din justiție într-un cadru instituționalizat și în conformitate cu Carta interprofesională a judecătorilor, procurorilor și avocaților din Republica Moldova, din 15 decembrie 2017.

În privința unor exemple menționate în nota informativă a judecătoarei Nina Arabadji, în baza cărora se invocă cu titlu general despre vina avocaților la tergiversarea examinării în instanța de judecată a cauzelor, ne vom expune în continuare în privința acelor exemple în care sunt furnizate un minim de informații care ne permit o astfel de analiză.

Astfel, cu privire la întocmirea și depunerea de către a avocat a cererii de chemare în judecată după 8 luni de la încheierea contractului de asistență juridică, menționăm că, întocmirea cererii de chemare în judecată nu poate fi asimilată întocmirii unei decizii judecătorești după încheierea dezbaterilor și cercetarea probelor, or în primul caz de cele mai multe ori este necesară adunarea probelor, analiza acestora, interacțiunea și corespondența cu autoritățile publice, identificarea terților, efectuarea expertizelor extrajudiciare, obținerea concluziilor specialiștilor, identificarea și intervievarea martorilor, accesul la și studierea dosarelor din instanța de judecată, dosarelor procedurilor notariale, dosarelor cadastrale, desfășurarea procedurii de mediere, arbitrale, etc.

Astfel, conform art. 8 alin. (1) și art. 53 alin. (1) al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură: „(1) Avocaţii acordă persoanelor fizice şi juridice următoarele genuri de asistenţă juridică calificată:

a) oferă consultaţii şi explicaţii, expun concluzii cu privire la problemele juridice, prezintă informaţii verbale şi în scris referitoare la legislaţie;

b) întocmesc documente cu caracter juridic;

c) reprezintă interesele lor în instanţele de judecată;

d) reprezintă interesele lor în materie juridică în relaţiile cu autorităţile publice, notarii publici, executorii judecătoreşti şi cu alte persoane fizice şi juridice;

e) participă la urmărirea penală şi la dezbateri judiciare în cauzele penale în calitate de apărător sau reprezentant al victimei, al părţii civile, al părţii civilmente responsabile şi al martorilor;

f) desfășoară activitate de fiduciar.

(1) Avocatul are dreptul:

a) să reprezinte interesele legitime ale clientului în instanţele de judecată, în organele de drept, în autorităţile publice, în alte organizaţii;

b) să ia cunoştinţă de toate materialele cauzei încredinţate din momentul încheierii contractului de acordare a asistenţei juridice, să facă notiţe şi copii;  

c) să colecteze independent, să fixeze şi să prezinte informaţii referitoare la circumstanţele cauzei;

d) să solicite informaţii, referinţe şi copii ale actelor necesare pentru acordarea asistenţei juridice instanţelor judecătoreşti, organelor de drept, autorităţilor publice, altor organizaţii, care sînt obligate să elibereze actele solicitate în conformitate cu legislaţia în vigoare;

e) să solicite, cu acordul clientului, concluziile specialiştilor în soluţionarea problemelor care au apărut în legătură cu acordarea asistenţei juridice şi care necesită cunoştinţe speciale în diferite domenii de activitate;

f) să prezinte organelor competente şi mass-mediei cereri şi demersuri, să depună în modul stabilit contestaţii şi petiţii privind acţiunile şi deciziile prin care se încalcă drepturile clientului şi drepturile avocatului în exercitarea profesiei sale.”

Toate aceste operațiuni care precedă întocmirea cererii de chemare în judecată sau care pot determina încheierea unei tranzacții ori renunțarea la acțiune, reprezintă servicii de asistență juridică calificată și pot fi prestate doar după încheierea unui contract de asistență juridică, conform alin. (1) art. 60 al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură.

Mai mult, momentul considerat oportun pentru depunerea cererii de chemare în judecată este decis de justițiabil, în comun cu reprezentantul său, în funcție de circumstanțele cauzei, comportamentul potențialului pârât, suficiența probelor administrate, a mijloacelor financiare pentru achitarea taxei de stat și alte circumstanțe considerate relevante de către aceștia. În acest sens, subliniem dispozițiile art. 51 al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, conform cărora „În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.”. Conform alin. (8) art. 52 al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură „(8) Nici o autoritate publică nu poate influenţa direct sau indirect şi nu poate controla contractul dintre avocat şi client.”.

 

Cu referire la specializarea avocaților, considerăm că aceasta nu poate fi decît un drept al avocaților și nicidecum nu poate fi interpretat în sens restrictiv prin limitarea domeniul de acordare a asistenței juridice calificate doar în domeniul de specializare ales de către avocat. Conform alin. (7) art. 53 al (7) Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură „Avocatul poate să se specializeze în anumite ramuri ale dreptului şi să-şi exercite profesia conform specializării.”. Această normă are caracter permisiv și corespunde principiului avocaturii stabilit la art. 3 lit. b), și anume „b) libertate şi independenţă în activitatea de avocat;”, profesia de avocat fiind o profesie liberală și independentă.

În același context, sunt elocvente dispozițiile art. 1 alin. (1) și ale alin. (1) și (3) art. 5 al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură: „(1) Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor.”, „(1) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică. (3) Persoanele fizice şi juridice sînt în drept să beneficieze, în modul stabilit, de asistenţa juridică a oricărui avocat  în bază de acord al părţilor.”.

În privința unui alt exemplu privind cauza civilă nr. 2-4182/2019, în care se specifică că avocatul, în calitatea sa de reprezentant al reclamantului, a solicitat termen pentru negocierea unei tranzacții și la următorul termen de judecare nu s-a prezentat, menționăm că, atunci când există premise pentru încheierea unei tranzacții sau ambele părți manifestă disponibilitate, amânarea termenului de judecare pentru acordarea posibilității părților de a încheia o tranzacție este imperioasă și poate duce la soluționarea amiabilă a unui litigiu, ceea ce este preferențial unei hotărâri judecătorești impuse părților. Subliniem că părțile pot încheia o tranzacție în orice etapă de judecare a litigiului, inclusiv la etapa de executare silită, legiuitorul acordând în acest fel valoare principiului disponibilității în exercitarea drepturilor părților. Acest principiu trebuie respectat și de către instanța de judecată la judecarea cauzelor civile, și mai mult decât atât, să contribuie și să favorizeze soluționarea amiabilă a litigiilor dintre părți.

În privința neprezentării avocatului la ședința de judecată, în mai multe adrese ale Uniunii Avocaților din Republica Moldova către Consiliul Superior al Magistraturii și instanțele de judecată, de exemplu cel mai recent nr. UA/302/2021 din 10 martie 2021, am evidențiat mai multe deficiențe în organizarea și stabilirea datelor ședințelor de judecare a cauzei, avocații informând Uniunea Avocaților din Republica Moldova despre existența unor practici prin care unele instanțe de judecată consideră prioritară sau urgentă judecarea cauzelor pe carele au în examinare sau a cauzelor penale și altor cauze în proceduri speciale, inclusiv în acțiunile efectuate cu participarea avocatului de către organele de urmărire penală, procurori, în detrimentul ședințelor de judecată deja convenite cu avocații în alte cauze sau practica Curții de Apel Chișinău de a chema la aceiași oră mai mulți participanți pe diferite cauze, care sunt nevoiți să aștepte până le vor fi examinate cauzele chiar și 2, 3, 4 ore sau chiar mai mult, astfel de exemplu o cauză fixată la orele 10:00 la Curtea de Apel Chișinău, poate fi examinată efectiv abia la ora 12:00 sau chiar 13:00, și prin urmare, din cauza că avocatul a fost citat pentru ora 10:00, dar, de facto ajuns să pledeze în interesele clientului abia la ora 13:00, acesta nu se poate prezenta la celelalte ședințe fixate pe alte cauze în alte instanțe la ore ulterioare orei 10:00.

Totodată, dezvăluirea unor noi informații relevante judecării cauzei în cadrul examinării unei cauze poate determina necesitatea depunerii unor cereri de concretizare, cereri de majorare sau micșorare a pretențiilor, ceea ce presupune efectuarea unor analize suplimentare, administrarea unor probe suplimentare, etc și justifică, în opinia noastră, demersurile privind acordarea termenelor suplimentare pentru efectuarea acestor acțiuni.

Cu referire la acordarea termenului rezonabil pentru a lua cunoștință cu materialele cauzei, astfel de demersuri rezidă în obligația avocatului lua cunoştinţă în prealabil de materialele dosarului  atunci când se obligă să apere drepturile și interesele legitime ale clientului său în fața instanței de judecată și corespunde dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenției Europene pentru apărarea Drepturilor Omului. Astfel, conform art. 54 alin. (5) al  Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură „Avocatului i se interzice să participe la proces fără a lua cunoştinţă în prealabil de materialele dosarului.”.

Calificăm aceste pretenții expuse în nota informativă, ca o încercare de a știrbi din independența profesiei de avocat și de a pune pe prim plan interesele judecătorului, nu a justiției, or, justiție se face în baza legii nu în bază de dictatorat. Mai mult ca atât, se încearcă vualat o imixtiune în exercitarea profesieie de avocat și o intervenţie nejustificată din partea autorităţii Judecătorului.

În acest sens, sîntem obligați să amintim că în conformitate cu art. 52 alin. (1) din  legea 1260/2002 cu privire la avocatură, (1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.

În context, Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova reiterează că în conformitate cu art. 26 alin. (4) din  Constituția Republicii Moldova, amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.

Consiliul Uniunii Avocaților

 

Materiale ataşate