Prima pagină  »  Noutați
Adresare CSM
17.03.2016

Onorate dle preşedinte!

Analizând starea de lucruri în avocatură şi la locul de activitate a avocatului, constatăm, cu regret, că starea de lucru în justiţie nu se schimbă, aici ne referim, mai ales la atitudinea magistraţilor faţă  de avocaţi ca parte în proces.

Explicăm:  Trecând peste atâtea şi atâtea nedreptăţi care li se fac avocaţilor  de către magistraţi,  colegii noştri –  avocaţii – se simt neglijaţi, înjosiţi, umiliţi şi chiar ignoraţi de către judecătorii care îi citează să fie prezenţi în instanţă, de obicei, la ora 10. Se face apelul, se verifică prezenţa avocaţilor, apoi sunt îndemnaţi să aştepte, pe coridoare, până va veni rândul judecării cauzei în care participă. Aceasta se întâmplă în toate instanţele de judecată, dar, mai ales, la Curtea de Apel Chișinău. Această instanță, ani în șir, nu se ține cont de timpul avocaților, or timpul avocaților este cea mai mare bogăție a omului.

Astfel, în marea majoritate a cazurilor, avocații sunt citați la o anumită oră, dar sunt invitați pentru a participa la judecarea cauzei uneori și peste 4-5 ore de la ora fixată. Această situație este un lucru obișnuit în  Cadrul Curții de Apel, Chișinău și dacă tot vorbim despre reforma sectorului justiției credem că astfel de situații urmează a fi depășite. Spre exemplu, Colegiul penal al Curții de Apel, care examinează cazurile contravenționale împreună cu recursurile împotriva încheierilor judecătorului de instrucție, îi invită pe toți participanții la ora 10.00. La ora 10.00 se face apelul după care se invită spre examinare toate cazurile contravenționale care durează, în mediu, 1-2 ore.

Ne întrebăm,  care ar fi necesitatea de a-i invita pe toți avocaţii la ora 10 și, în aceeași zi, dacă se știe că pentru ora 10.00 recursurile împotriva încheierilor judecătorului de instrucție nu se vor examina, examinarea acestora va începe doar peste o oră sau două? În mediu, cauzele celor invitați la ora 10.00 sunt examinate până la orale 12.00 -16.00 după care urmează pronunțările. Nu ne întrebăm, dacă judecătorul mai ține minte, la ora 16.00, discursul pronunţat de către avocat la orele 11.00-12.00.

Situații analoage există și în cadrul colegiilor penale care examinează apelurile și recursurile împotriva sentințelor instanței de fond precum și în colegiile civile. În mare parte, pentru ora 10.00 sunt invitați participanții în, aproximativ, 5 dosare care se află pe masa unui singur judecător-raportor, membru al colegiului. Având în vedere că în colegiu participă 3 judecători pentru aceeași oră, sunt invitați participanții în vreo 10-15 dosare, care uneori se examinează chiar până la orele 14.00-15.00. În unele cazuri, la ora 15.00, judecătorii anunță pauză de masă iar peste vreo 30 de minute  începe examinarea dosarelor numite pentru orele 11.00.

Toate aceste situații se reflectă asupra calității actului justiției. Este adevărat că acest lucru le dă posibilitate avocaților să se familiarizeze cu practica judiciară, dar acest lucru ar trebui să fie unul benevol, și nu impus. Multiplele şi lungile  așteptări ale  avocaților creează suprapuneri ale ședințelor de judecată, situații în care avocatul nu-și poate organiza timpul de lucru util, îi pun pe avocați în situații dificile şi incomode față de alți clienți.

Şi mai trebuie să recunoaştem, cu toţi, că a venit timpul să  muncim pe nou, respectând nişte norme unanim recunoscute, nişte practici avansate, nişte standarde de acum verificate de timp. Noi, avocaţii,  ne dorim sincer acest lucru.

Având în vedere cele relatate, rugăm insistent  să interveniți, în calitatea Dvs. de președinte al CSM, către președintele Curții de Apel Chișinăşi către celelalte instanţe pentru a fi schimbată modalitatea de programare a ședințelor de judecată pentru a evita și a exclude așteptările permanente șîndelungate ale avocaților care participă în actul  efectuare a justiţiei în instanţele de judecată, mai ales,  în cadrul Curții de Apel Chișinău. Noi calificăm starea de lucru persistentă în instanţe ca o mare problemă de etică. Nu trebuie, însă, să Vă amintim că noi toţi avem obiective comune în vederea respectării principiilor de integritate și de etică, principii  proprii profesiei de jurist, indiferent de funcţia pe care o îndeplinim: judecător, procuror sau avocat. Or, anume de la etică şi de la respectarea principiilor proprii profesiei noastre începe numărătoarea faptelor concrete, sporeşte încrederea în sistem şi în actul de justiţie.

Cu profund respect,

 

Nina LOZAN

Preşedintele Uniunii Avocaţilor

 

 

 

Materiale ataşate