Dezacordul UARM asupra proiectului HG nr. 141/2019 privind aplicarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor

Dezacordul UARM asupra proiectului HG nr. 141/2019 privind aplicarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de modificare a Hotărârii Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor (număr unic 1008/MF/2023), care pune în pericol libertatea profesiei de avocat, dreptul de acces la justiție și, vualat, lobează interesele companiilor care deservesc echipamentele și aparatele de casă, contrar Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, fără a efectua, în prealabil, un studiu care să justifice soluțiile propuse prin intermediul proiectului. 

Uniunea Avocaților din Republica Moldova a comunicat în mod repetat dezacordul său asupra proiectuluidefinitivat, în partea care vizează excluderea activității de prestare a serviciilor de către avocați din Lista genurilor de activitate a căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, invocând următoarele:

La Anexa la Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată, abrogarea punctului 12 din Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control, observăm că proiectul prevede în continuare excluderea activității de prestare a serviciilor de către avocați din Lista genurilor de activitate a căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control. 

Prin prezenta, reiterăm dezacordul nostru cu o asemenea propunere și o considerăm absolut neîntemeiată și care împovărează avocații cu obligații improprii, inclusiv financiare, este în măsură să creeze impedimente serioase în cadrul prestării serviciilor de asistență juridică calificată de către avocați clienților, încalcă dreptul de acces la justiție și nu în ultimul rând, vualat, este o lobare a intereselor celor care comercializează și deservesc echipamentele de casă și de control. 

Remarcăm că, proiectul nu are la bază o analiză de impact cu privire la problemele soluționate prin proiect și cauzele ce au generat problemele care se propun a fi soluționate prin intermediul proiectului de modificare elaborat și supus avizării. 

Astfel, reieșind din Nota informativă la proiectul propus, observăm că scopul acestuia este aducerea în concordanță a prevederilor hotărârii vizate cu ultimele modificări operate la Codul fiscal nr. 1163/1997, precum și la Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, prevederi ce nu au tangență directă cu aplicarea echipamentelor de casă și de control în cadrul desfășurării activității profesionale de avocat. 

Observăm, de asemenea, că autorul proiectului face trimitere la Planul măsurilor pentru limitarea influenței excesive a intereselor private asupra vieții economice, politice și publice (deoligarhizare), prin care statul își propune prevenirea spălării banilor și transparentizarea circulației mijloacelor bănești. 

Reliefăm că, în partea ce ține de prevenirea și combaterea spălării banilor, legislația în vigoare conține deja instrumente suficiente care vizează activitatea avocaților în calitate de entități raportoare, prin prisma Legii nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care sunt obligați suplimentar obligațiilor de raportare și celor de evidență a datelor și informațiilor statistice, să asigure evidența contabilă și să execute toate obligațiile fiscale prevăzute de lege. 

Totodată, Uniunea Avocaților din Republica Moldova și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor deține competența de supraveghere a respectării de către avocați a obligațiilor privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. 

În privința modului de ținere de către avocați a evidenței plăților încasate pentru asistența juridică acordată, subliniem că acesta este unul absolut transparent și bine organizat, care este ușor de verificat și nu necesită instituirea unor impuneri stricte ca obligativitatea utilizării echipamentelor de casă și de control conectate la Sistemul Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor. 

Autorul proiectului susține că, urmare a utilizării echipamentelor de casă și de control, conectate la SIA „MEV”, va fi posibilă inclusiv verificarea respectării cerinței privind plafonarea plăților în numerar efectuate de către avocați. Menționăm că avocatul și avocatul stagiar sunt obligați conform alin. (5) art. 29 al Legii nr. 1260/2002 cu privire la avocatură, să țină Registrul contractelor de asistenţă juridică încheiate de către avocaţi şi avocaţii stagiari cu clienţii lor. 

Conform alin. (2) și (3) art. 6 al Statutului profesiei de avocat din 2011,
(2) Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă în mod obligatoriu:
a) datele de identificare ale avocatului, datele de identificare şi denumirea formei de exercitare a profesiei, sediul;
b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute de Lege sau care poate avea caracter general;
d) onorariul; e) modul de soluţionare a litigiilor dintre avocat şi client;
f) semnăturile părţilor.
(3) Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor încheiate într-un registru 
 şi va păstra în arhiva sa un exemplar al fiecărui contract, în original, sau un exemplar primit prin fax/poştă electronică, în cazurile în care contractul este încheiat prin mijloace de comunicare la distanţă, care pot reproduce semnăturile părţilor.”. 

Modelul registrului contractelor a fost aprobat de Consiliul Uniunii Avocaților prin Hotărârea nr. UA/C/19/100 din 26.07.2019 privind aprobarea modelului Registrului de evidență a contractelor de asistență juridică.

În așa mod se asigură o transparență și evidență ce poate fi supusă verificării, iar în cazul dat scopul urmărit prin proiectul propus nu se justifică. 

Considerăm că în cazul în care mecanismele existente de supraveghere a circulației numerarului în scopuri fiscale, fie în scop de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului nu sunt suficiente, acest fapt trebuie supus unei analize și identificate instrumentele administrative, legale sau de alt ordin care presupun cea mai mică ingerință în drepturile și libertățile omului, astfel încât să fie respectat principiul proporționalității măsurilor adoptate cu scopul legal urmărit. În speță, nu au fost identificate alte măsuri alternative mai puțin intruzive, precum nici nu au fost identificate problemele și cauzele acestora care sunt supuse intervenției legislative. Astfel, atunci când se decide excluderea eliberării bonului de plată și/sau facturii fiscale, prin impunerea obligativității de utilizare a anumitor echipamente de casă și control (la caz – cele conectate la SIA „MEV”) pentru anumite categorii de contribuabili, Nota informativă a proiectului trebuie să prezinte argumente serioase care să justifice o asemenea soluție, or nu este cert de ce anume reprezentanții profesiilor libere din sectorul justiției sunt vizați de aceste limitări. 

Nici după definitivarea proiectului conform observațiilor anterioare, autorul proiectului nu a completat nota informativă a proiectului cu concluziile analizei de impact și cu argumentele care să justifice alegerea soluției celei mai puțin intruzive, proporționale scopului urmărit, nu a definit clar scopul urmărit, legătura cauzală dintre acestea și dacă soluția astfel propusă spre implementare este în măsură să atingă scopul propus. 

Cadrul normativ în vigoare stabilește reguli clare și precise privind modul de ținere a contabilității de către persoanele fizice care practică activitate profesională în sectorul justiției. În temeiul art. 5 alin. (6) din Legea nr. 287 din 15.12.2017 contabilității și raportării financiare, aceștia țin contabilitatea în partidă simplă în baza contabilității de casă, fără întocmirea situaţiilor financiare, conform pct. 10 al Indicaţiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției, aprobate prin Ordinul Ministerului finanțelor nr. 216/2018, avocații au obligația „să întocmească documente primare, registre contabile, declarații fiscale, dări de seamă şi alte rapoarte prevăzute de legislaţie.”. 

Conform pct. 12 și 13 al indicațiilor metodice în cauză: 

„ 12. Persoana fizică este obligată să utilizeze documente primare cu regim special în cazurile stabilite de Legea contabilităţii și raportării financiare şi conform cerinţelor prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 294/1998. 

13. Registrele contabile, inclusiv borderourile, se întocmesc conform formularelor şi cerinţelor prevăzute de prezentele indicaţii metodice.”. 

Conform pct. 44 și 46 al indicațiilor metodice date: 

„44. Numerarul, inclusiv în conturi la bănci se contabilizează de persoana fizică în conformitate cu actele normative privind efectuarea operaţiunilor de casă şi prin virament în economia naţională a Republicii Moldova (anexa 4). 

[…] 

46. Persoana fizică care practică activitate profesională în sectorul justiției la încasarea în numerar a onorariilor și plăților pentru activitatea desfășurată emite bonul de plată, cu excepția administratorului autorizat care emite bonul de casă, iar după prestarea activității profesionale emite factura fiscală. În cazul compensării în numerar a cheltuielilor suportate, persoana fizică care practică activitate profesională în sectorul justiției emite bonul de plată și factura fiscală.”. 

A se reține că potrivit art. 8 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă în conformitate cu cerinţele legislaţieisă efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control

De asemenea, menționăm că avocații care utilizează bonurile de plată, dețin dreptul de a le tipări personal, după obținerea unui număr de diapazon prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat. Aceste bonuri tipizate, cuprind informații despre onorariul încasat. În consecință, prin formarea și utilizarea bonurilor conform diapazonului, se realizează și evidența acestora

Relevăm că, anterior, s-a mai încercat introducerea obligației echipamentelor de casă și control pentru activitatea desfășurată de către liber-profesioniști. În legătură cu acestea s-a decis asupra faptului ca activitatea liber-profesioniștilor să fie inclusă, prin excepție, în Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control (HG nr. 141/2019), stabilindu-se că activitatea liber profesioniștilor, printre care avocații și notarii nu este o activitate de antreprenoriat, iar serviciile prestate de către avocați nu sunt servicii comerciale

Reiterăm că, prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 216 din 28.12.2018, au fost aprobate Indicaţiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, prin care se stabilesc reguli de ţinere a contabilităţii pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției, în conformitate cu legislația aferentă acestor domenii. Conform prevederilor date, persoana fizică care practică activitate profesională în sectorul justiției la încasarea în numerar a onorariilor și plăților pentru activitatea desfășurată poate emite bonuri de plată și duce evidența încasărilor, conform unui borderou. Prin aceste prevederi, s-a accentuat faptul că, plata pentru activitatea avocatului nu este o plată de servicii comerciale propriu-zisă, nu este activitate de antreprenoriat, astfel evidența plăților efectuându-se atât prin Registrul contractelor de asistență juridică încheiate de avocat, unde se indică la mențiuni sumele încasate în calitate de onorarii, cât și prin documentul de plată emis

Prin urmare, remarcăm că impunerea obligativității de utilizare a echipamentelor de casă și control în activitatea avocațială este neconstituțională, fapt confirmat și prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 13 din 29.05.2007. 

În cazul în care se va aproba proiectul în versiunea propusă de autor, cheltuielile avocaților legate de încheierea contractelor vor crește, ceea ce va pune o presiune mai mare și pe clienți, care împreună cu noile taxe de stat adoptate de Parlament, vor determina costuri mai mari pentru justițiabili. 

Urmare celor expuse supraconsiderăm nejustificate și neproporționale propunerile autorului proiectului privind excluderea avocaților din lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea echipamentelor de casă și de control și considerăm oportună păstrarea alternativei ambelor tipuri de documente de contabilitate emise în cadrul desfășurării activității avocațiale

Anexe:
1. Proiectul Hotărârii Guvernului nr. 141/2019;
2. Sinteza avizelor;
3. Avizul Uniunii Avocaților din Republica Moldova.

This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.