UARM își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012

UARM își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012

Uniunea Avocaților din Republica Moldova își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012, care urmează să fie supus dezbaterilor publice marți – 13 iunie 2023 (https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6421/language/ro-RO/Default.aspx?fbclid=IwAR3da4uuAAuwzdRDlEXjW-2qGx6goI26K1tPcfpdigCCI0NiSIOExcGS8LM)

Unele prevederi propuse ale proiectului de lege, constituie o amenințare reală la existența Statului de Drept, or, atentează grav la principiul confidențialității dintre client și avocat – principiu care determină esența profesiei de avocat într-un Stat de Drept și implicit, atentează la exercitarea liberă, independentă și fără ingerințe a profesiei de avocat și respectarea dreptului la apărare și la un proces echitabil.

În mod special, menționăm că Uniunea Avocaților nu a fost invitată la dezbateri publice pe acest proiect și nu i s-a solicitat avizul asupra proiectului de lege, deși unele norme propuse, vizează direct profesia de avocat.  

Așadar, în alin. (1) art. 54, autorii proiectului propun acordarea dreptului Consiliului Concurenței de a solicita și obține documente fără a putea invoca protecția oferită de secretul profesional. În același context, la alin. (4) al aceluiași articol, se propune obligarea avocaţilor, împuterniciți să acţioneze în mod corespunzător, să furnizeze, la solicitarea Consiliului Concurenței, informaţiile în numele clienţilor lor.

O altă prevedere care încalcă exercitarea liberă a profesiei de avocat este art. 56 alin. (16) și (17) din proiect, care prevede:

„(16) Comunicările dintre subiectul supus inspecției şi avocatul acesteia, realizate în cadrul şi în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare a subiectului supus inspecției, care are legătură cu obiectul investigației, nu pot fi folosite ca probă în cursul investigației desfăşurate de Consiliul Concurenţei.
(17) Obligația de a proba îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin.(16) revine subiectului supus inspecției. Dacă subiectul supus inspecției nu dovedește caracterul protejat al comunicării, aceasta se sigilează şi se ridică, în două exemplare. În procesul-verbal de inspecție se va stabili un termen în care subiectul supus inspecției urmează să remită probele și explicațiile de natură a demonstra caracterul protejat.”

Alin. (16) din acest articol contravine principiului confidențialității relației profesionale dintre client și avocat, deoarece toate comunicările dintre client și avocat sunt supuse confidențialității, indiferent de obiectul investigație. Conform normei propuse de autorii proiectului, confidențialitatea comunicărilor dintre client și avocat se aplică numai în cadrul procedurii de inspecție. Or, potrivit dispozițiilor Plenului Consiliului Concurenței cu privire la inițierea unei investigații, nu sunt prevăzute delimitări între obiectul concret al investigațiilor, ceea ce ar împiedica stabilirea neechivocă a comunicările care sunt supuse confidențialității. Alin. (17) din același articol pune în sarcina subiectului supus investigării obligația de a proba caracterul protejat al comunicărilor, ceea ce încalcă prezumția de confidențialitate a comunicărilor dintre avocat și client.

Exercitarea neîngrădită a dreptului la apărare este limitată prin art. 562 alin. (1) lit. f) din proiect, care prevede că „ (1) Subiectul supus inspecției are următoarele drepturi: […] f) să fie asistat de avocat. Lipsa acestuia nu poate fi invocată ca motiv de amânare a începerii sau continuării a inspecţiei.”

Ținând cont de caracterul inopinat al investigațiilor Consiliului Concurenței, care pot fi asimilate investigațiilor contravenționale sau penale, este vădit abuzivă  prevederea potrivit căreia lipsa avocatului nu poate fi invocată ca motiv de amânare a începere sau a continuării inspecției. Făcând analogie cu prevederile art. 127 alin. (7) din Codul de procedură penală, “Dacă persoana la care se efectuează percheziţia solicită prezenţa apărătorului, acţiunea procesuală se întrerupe pînă la prezentarea apărătorului, dar nu mai mult decît pentru 2 ore.”, considerăm că și în cazul inspecțiilor Consiliului Concurenței, subiectului supus investigării trebuie să i se asigure respectarea dreptului la apărare prin prevederea unui termen rezonabil pentru asigurarea prezentării apărătorului la locul desfășurării investigației.

Prin includerea acestor prevederi în Legea concurenței, se încalcă abuziv prevederile Legii 1260/2002 cu privire la avocatură privind interzicerea imixtiunii autorităților în exercitarea profesiei de avocat și principiul confidențialității dintre avocat și clientul său. La fel, normele menționate supra, propuse în proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012, denaturează în mod impardonabil esența profesiei de avocat și încalcă art. 26 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, în conformitate cu care, amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege.

Potrivit art. 52 alin. (1), (6), (8); art. 54 alin. (3) din Legea 1260/2002 cu privire la avocatură, „Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului. Avocatul nu poate fi interogat referitor la esenţa raporturilor sale cu persoana căreia îi acordă sau i-a acordat asistenţă juridică. Nici o autoritate publică nu poate influenţa direct sau indirect şi nu poate controla contractul dintre avocat şi client. Avocatul nu are dreptul să acţioneze contrar intereselor legitime ale clientului, să ocupe o poziţie juridică fără a o coordona cu acesta (cu excepţia cazurilor când clientul îşi recunoaşte vina), să refuze, fără motive întemeiate, apărarea bănuitului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului, la care s-a obligat.”

Totodată, potrivit Studiului privind funcționarea profesiei de avocat în Republica Moldova, elaborat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Direcţia profesii şi servicii juridice, Serviciul asistenţă juridică calificată şi mediere, „Esenţa profesiei de avocat presupune faptul că acestuia i se vor comunica lucruri pe care clientul nu le-ar spune altei persoane şi că avocatul ar trebui să primească informaţiile pe bază de confidenţialitate. Fără confidenţialitate nu poate exista deplină încredere. Respectarea confidenţialităţii nu este doar obligaţia avocatului, ci este un drept fundamental al clientului, care presupune interdicţia de a folosi informaţiile comunicate avocatului împotriva clientului.

Normele menționate supra, propuse în proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012, încalcă vădit principiile Statului de Drept și compromit parcursul european al Republicii Moldova, or, încalcă și principalele documente europene care stabilesc principiile pe care se întemeiază exercitarea profesiei de avocat într-un Stat de Drept.

Așa, principiul confidențialității este garantat de standardele europene și internaționale, așa cum se arată în avizul Comisiei de la Veneția din 13 martie 2023, CDL-AD(2023)008 cu privire la legile SIS, subliniindu-se că În mod normal, avocații nu ar trebui să fie vizați în cadrul exercitării activității lor profesionale, iar dacă comunicările acestora în acest domeniu sunt colectate în mod accidental, acestea ar trebui distruse sub supravegherea unui organ extern de control”

Potrivit comentariului Principiului (b) din Carta principiilor fundamentale ale avocatului european – Respectarea secretului profesional şi a confidenţialităţii cauzelor ce i-au fost încredinţate:

Esenţa profesiei de avocat include şi faptul că acestuia i se vor comunica lucruri, pe care clientul nu i le-ar spune altei persoane – cele mai intime detalii ale vieţii private sau cele mai valoroase secrete comerciale – şi că avocatul ar trebui să fie receptiv la informaţiile obţinute pe bază de încredere. Fără siguranţa confidenţialităţii nu poate exista încredere. Carta pune un accent special pe dualitatea naturii principiului – respectarea confidenţialităţii nu este doar obligaţia avocatului, ci este un drept fundamental uman al clientului. Regulile „privilegiului profesional” interzic ca informaţia comunicată avocatului să fie folosită împotriva clientului. În unele jurisdicţii dreptul la confidenţialitate este privit ca un drept, care aparţine clientului exclusiv, în timp ce în alte jurisdicţii „secretul profesional” poate necesita ca avocatul să păstreze secretul clientului său, împărtăşit în bază de încredere, faţă de avocatul părţii adverse. Principiul (b) conţine toate aceste concepte înrudite – privilegiul profesiei juridice, confidenţialitatea şi secretul profesional. Datoria avocatului faţă de client rămâne chiar şi după ce avocatul încetează să mai acţioneze.”

Potrivit Recomandărilor Rec (2000) 21 din 25 octombrie 2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele-membre despre libertatea exercitării profesiei de avocat:

„Principiul I – Principii generale privind libertatea de a exercita profesia de avocat.

Trebuie luate toate măsurile necesare pentru ca relaţia de confidenţialitate dintre avocat şi client să fie este respectată. Excepţiile de la acest principiu vor fi permise doar în măsura în care ele sunt în conformitate cu principiile statului de drept.

Principiul III – Rolul şi îndatoririle avocaţilor.

[…]

Avocaţii trebuie să respecte secretul profesional în concordanţă cu legislaţia internă, reglementările şi deontologia lor. Orice violare a secretului profesional, fără consimţământul clientului, trebuie să fie sancţionată în mod adecvat.”

Potrivit Principiilor de Bază ale Rolului Avocatului, adoptate la Congresul al Optulea al Naţiunilor Unite despre Prevenirea Crimei şi a Tratamentul Delincvenţilor, Havana (Cuba), 27 august-7 septembrie 1990:

22. Guvernele trebuie să vegheze ca toate comunicările și consultările dintre avocați și clienții acestora în cadrul relației lor profesionale să rămână confidențiale.”

Drept urmare, având în vedere cele menționate supra, îndemnăm Parlamentul Republicii Moldova, dar și toți avocații – deputați în Parlamentul Republicii Moldova, precum și avocații care acum activează în fruntea Consiliului Concurenței, dar și în structurile acestuia, să nu admită încălcarea Statului de Drept și să întreprindă toate măsurile pentru a exclude din proiectul de lege pentru modificarea Legii concurenței nr. 183/2012, a prevederi care încalcă esența profesiei de avocat, principiile Statului de Drept și compromit parcursul european al Republicii Moldova.

This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.