ATACUL ASUPRA LIBERTĂȚII ȘI INDEPENDENȚEI PROFESIEI DE AVOCAT ȘI  ÎNȚELESUL DISTORSIONAT A NOȚIUNII DE STAT DE DREPT DE CĂTRE CONDUCEREA PROCURATURII GENERALE A REPUBLICII MOLDOVA

ATACUL ASUPRA LIBERTĂȚII ȘI INDEPENDENȚEI PROFESIEI DE AVOCAT ȘI  ÎNȚELESUL DISTORSIONAT A NOȚIUNII DE STAT DE DREPT DE CĂTRE CONDUCEREA PROCURATURII GENERALE A REPUBLICII MOLDOVA

​Uniunea Avocaților din Republica Moldova, exprimă îngrijorare cu privire la declarațiile Procurorului General al Republicii Moldova „de a transforma avocații în subiecți ai declarațiilor de avere și interese” și cu privire la învinuirile generalizate aduse avocaților de „corupere a procurorilor, judecătorilor și a ofițerilor de urmărire penală„.    

În cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 12 decembrie 2024 în care Procurorul general al Republicii Moldova, dar și alți conducători ai structurilor de forță au fost invitați să prezinte Rapoarte privind dosarele de corupție electorală, am aflat cu stupoare că avocații reprezentă impedimentul major al insucceselor procuraturii de a expedia în instanță dosarele de coruptie electorala.

În acest sens, Procurorul General menționează:

”Nu este de neglijat rolul avocaților pe dosarele electorale, avocații plătiți blochează urmărirea penală prin depunerea de cereri aberante, contestă prin cereri până și citația organului de urmărire penală până la Curtea de Apel”.

Procurorul General informează Plenul Parlamentului că principalul impediment sunt avocații în examinarea dosarelor de corupție electorală iar ca soluție pentru reușita procuraturii în gestiunea dosarelor de corupție electorală propune Parlamentului că avocații să fie subiecți ai declarării averii și intereselor personale.

În cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 12 decembrie 2024, la prezentarea raportului Procurorului General privind dosarele de corupție electorală, mai mult s-a discutat despre avocați decât despre activitatea procurorilor.

Cu acest prilej în primul rând, doresc să-i mulțumesc Domnului Procuror General pentru ocazia de a reaminti politicului, procuraturii și societății despre importanta și necesitatea existenței unei avocaturi libere și independente într-un Stat de Drept. 

În acelși timp, propunerea Procurorului General „de a transforma avocații în subiecți ai declarațiilor de avere și interese” este profund îngrijorătoare și contravine practicilor internaționale și principiilor fundamentale ale Statului de Drept. O astfel de măsură submina principiile fundamentale ale avocaturii, care presupun independență față de influiențele externe, inclusiv față de puterea executivă, legislativă și judecătorească.

Atragem atenția că profesia de avocat este o profesie liberă, independentă și autonomă. Profesia de avocat nu trebuie și nu poate fi controlată politic, sau să fie plasată la cheremul procurorilor sau a politicului. Ori, în asemenea caz se va ruina definitiv și ceea ce a mai rămas viabil din Statul de Drept în Republica Moldova. Spre deosebire de deputați, procurori sau alte categorii de funcționari publici sau persoane de demnitate publică, avocații nu beneficiază de salarii din bugetul de stat și nu administrează fonduri publice.

Legea cu privire la declararea averilor și intereselor personale a fost adoptată pentru a preveni şi combate îmbogățirea nejustificată, conflictele de interese, stările de incompatibilitate şi alte încălcări din partea persoanelor care ocupă funcții publice sau de demnitate publică și a altor agenți publici, înzestrate cu putere de decizie (așa-numiții subiecți ai declarării), cum ar fi puterea unilaterală a procurorilor de a pune sub învinuire sau de a scoate de sub învinuire cetățeni nevinovați.

În acest sens, potrivit art. 5 din Legea nr. 132 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate autoritatea asigură integritatea în exercitarea funcției publice sau funcției de demnitate publică și prevenirea corupției prin realizarea controlului averii și al intereselor personale și privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților și al restricțiilor. Nedepunerea declarației de avere şi interese personale şi refuzul subiectului declarării de a depune declarația constituie temeiuri pentru încetarea mandatului subiectului declarării, a raporturilor sale de muncă ori de serviciu.

Atât timp cât avocații nu dispun de statut de funcționari publici, și nici de persoane cu funcții de demnitate publică, nu au putere de a anula unilateral deciziile procurorilor de a pune sub învinuire cetățenii, avocații nu pot fi subiecți ai declarării.

Prin urmare, declarația sugestivă adresată Parlamentului „de a transforma avocații în subiecți ai declarațiilor de avere și interese” doar din motivul că așa dorește Procurorul General, este lipsită de înțelegea totală a esenței profesiei de avocat într-un Stat de Drept, este contrară logicii și bunului simț și reprezintă o declarație nepermisă pentru o persoană care ocupă o așa funcție înaltă în Stat.

Avoca​ții nu soluționează cereri sau demersuri, nu emit sau nu adoptă acte administrative, nu iau decizii sau nu participă la luarea deciziilor cu încălcarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese. Mai mult decât atât rolul avocatului într-un proces penal NU este de a stabilit adevărul obiectiv, dar de a realiza dreptul la apărare, prin apărare eficientă, fără influența din partea subiecților care exercită, sau conduc urmărirea penală, iar Statul are obligația să asigure exercitarea acestei obligații de către avocați. 

Considerăm că inițiativa de „a transforma avocații în subiecți ai declarării este un  atac direct asupra profesiei de avocat și asupra Statului de Drept și manifestă dorința unor decidenți de a crea un mecanism de control inadmisibil și presiune asupra avocaților, limitându-se independența”.

În al doilea rând, în nici o țară a lumii avocații nu sunt subiecți a declarării averilor și intereselor personale.

În al treilea rând, deoarece, după cum arată practica, majoritatea procurorilor își continuă cariera profesională în avocatură, îndemn procurorii să îngrijească și să protejeze independența profesiei lor viitoare.

Nu în ultimul rând, amintesc tuturor despre următoarele norme juridice:

Conform Articolului 26 al Constituției Republicii Moldova, amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepsește prin lege.

Conform Articolul 52 al Legii cu privire la avocatură, se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertății în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenții nejustificate din partea autorităților sale sau a publicului.

Conform Principiilor de Bază ale Rolului Avocatului, adoptate la Congresul al Optulea al Națiunilor Unite despre Prevenirea Crimei şi a Tratamentul Delincvenților, Havana (Cuba), 27 august-7 septembrie 1990, la paragraful 16 este stabilit că „Guvernele sunt obligate să asigure că avocații (a) sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie; (b) pot să călătorească și să se consulte cu clienții în mod liber atât în țara lor, cât și în străinătate; și (c) nu vor fi supuși unor sancțiuni și nici nu vor fi amenințați cu urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative, economice sau de altă natură pentru orice acțiune întreprinsă în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute, precum și în conformitate cu standardele și deontologia profesiei de avocat.

Conform Recomandărilor Consiliul Europei ​REC 2000/21 privind principiile profesiei de avocat, trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja şi a promova libertatea de a exercita profesia de avocat, fără discriminare şi fără imixtiuni din partea autorităților sau a publicului; avocații nu trebuie să sufere sau să riște să suporte sancțiuni ori să fie supuși unor presiuni atunci când acționează în concordanță cu standardele profesionale.

În cadrul ședinței Parlamentului Republicii Moldova din 12 decembrie 2024, la prezentarea raportului Procurorului General privind dosarele de corupție electorală, pe de-o parte, societatea a asistat la un raport de eșec, în care acest eșec al activității Procuraturii Generale și a procurorilor în special, a încercat să fie pus pe umerii avocaților, fie pe problema salariilor mici, fie pe problema desfășurării procedurii de evaluare externă a procurorilor.

Pe de altă parte, Cred că este un compliment pentru avocați și o dovadă că avocații își exercită corect, onest și cu maximă diligență atribuțiile și obligațiile prevăzute de lege.

În acest sens, îndemnăm toți avocații să ia act de aceste declarații a Procuroruluii General rostite în Plenul Parlamentului la 12.12.2024 și să continuie să-și exercite obligațiile legale în modul cel mai corect cu respectarea principiilor care guvernează profesia de avocat dar și cu respectarea principiilor Statului de Drept. 

Este relevant că s-a încercat a argumenta eșecul activității procuraturii prin faptul că avocații în plângerile depuse menționează că se vor adresa Comisiei Vetting. Cu această ocazie îndemn societatea să facă cunoștință cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a procurorilor și modificarea unor acte normative și atunci vor înțelege de ce Procurorul General se deranjează atât de mult de faptul că avocații în plângerile sale amintesc despre Comisia de evaluare a judecătorilor și Comisia de evaluare a procurorilor.

În legătură cu aceasta, menționăm că un motiv pentru care avocații informează că vor apela la Comisia de evaluare a procurorilor, este că Procurorul General și alți procurori ierarhici ignoră plângerile avocaților despre abuzurile comise de procurori în cadrul urmăririi penale și avocații văd un remediu de a sensibiliza despre aceste abuzuri, prin a informa Comisia de evaluare a procurorilor.

Atragem atenția și la faptul că potrivit art. 3 alin. (2) lit. c) din  Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative, „(2) Nu sunt supuși evaluării conform prezentei legi: c) judecătorii și procurorii, care fac parte din una dintre categoriile menționate la alin. (1) și care, în termen de 20 de zile de la notificarea privind inițierea evaluării, depun cerere de demisie, cu excepția celor care și-au retras cererea de demisie în interiorul termenului respectiv;”.

Această normă este o dovadă a faptului că în realitate, în Republica Moldova reforma justiției doar mimează lupta cu corupția și suntem convinși că norma dată a apărut ca rezultat al înțelegerii între politic și procurori și judecători. Or, în lipsa acestei norme, pe de o parte, cu siguranță erau evitate blocajele în sistemul judecătoresc și al procuraturii prin demisii, totodată era evitată posibilitatea unor persoane care au obținut averi nejustificate pe parcursul carierei în funcția de procurori și/sau judecători de a pleca din sistem fără a a-și justifica averile.  

În legătură cu aceasta, propunem Parlamentului Republicii Moldova să abroge norma prevăzută la art. 3 alin. (2) lit. c) din  Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative și să demonstreze că într-adevăr lupta cu corupția este o prioritate, iar în consecință vor fi evitate blocajele în activitatea instituțiilor de drept. 

Cu refere la declarațiile Procurorului General despre învinuirile nejustificate aduse avocaților despre așa –zisul „rolul avocaților în coruperea procurorilor, judecătorilor, ofițerilor de urmărire penală” și precum că „se pierde legătura între avocat și curier”​, aceste declarații la fel constituie un atac nejustificat la adresa avocaților și a profesiei de avocat și aduc o atingere gravă imaginii profesiei de avocat în societate.

Astfel, este cel​ puțin neetic și necolegial, ca Procurorul General să ​învinuiasca o breaslă întreagă a profesiei de avocat, precum că toți avocații corup procurorii, generalizând toți avocații, fără să ofere date concrete, inclusiv, despre procurorii care se presupune că au fost corupți de către avocați.

În această ordine de idei Uniunea Avocaților exprimă în continuare poziția fermă de toleranță ZERO corupției și ne exprimăm regretul pentru acele puține cazuri în care avocații au fost implicați și condamnați pentru acțiuni de corupție.

În același timp, cu tot respectul față de colegii care au venit în profesia de avocat din profesia de procuror​ sau judecător, este corect​ să informăm societatea dar și Procurorul General, că majoritatea absolută a acelor avocați care au fost reținuți și investigați pentru fapte de corupție, NU sunt avocați de carieră și de vocație, dar sunt foști procurori sau judecători.

În acest sens, vom propune Parlamentului, ca prin lege să interzică profesarea avocaturii pe termen de cel puțin 5 ani în raza circumscripției teritoriale a procuraturii sau a instanței de judecată în care au activat, a acelor procurori sau judecători care își continuă activitatea în profesia de avocat.

Cu referire la declarațiile Procurorului general prin care avocații sunt învinuiți că depun cereri în cadrul desfășurării urmăririi penale, sau în cadrul examinării dosarelor penale în instanțele de judecată​:

În primul – rând societatea trebuie să cunoască faptul că orice cerere depusă de avocat​ este în interesul clientului, în al doilea – rând, este o obligație a avocatului să reacționeze în interesele clientului la orice abuz al ofițerului de urmărire penală sau a procurorului sau chiar a judecătorului. Or, de multe ori abuzurile se manifestă inclusiv, prin lipsa elementelor prevăzute de lege chiar și a unei citații, în al ​t​reilea rând, dreptul de a depune cereri este prevăzut de art. 244 din Codul de procedură penală, iar ofițerul de urmărire penală sau procurorul sunt obligați să soluționeze prin ordonanțe aceste cereri, în al ​p​atrulea rând avocatul conform legii este legat de voința clientului atâta timp cât aceasta se încadrează în prevederile legale și acțiunile avocatului nu încalcă legea.  

Ori, chiar și la nivel de citare a persoanei, atât OUP cât și procurorii pot admite abuzuri, care constituie ingerințe în drepturile fundamentale ale cetățenilor, iar avocatul este obligat să reacționeze și să acționeze în interesul clientului – persoana citată.

Urmare celor menționate, solicităm Procurorului General, Dlui Ion Munteanu, să dezmințească public delarațiile făcute în ședința Plenului Parlamentului din data de 12.12.2024, prin care a declarat că „rolul avocaților este în coruperea procurorilor, judecătorilor, ofițerilor de urmărire penală” și precum că „se pierde legătura între avocat și curier”.

La fel, solicităm Procurorului General, Dlui Ion Munteanu, să retragă public declarațiile prin care sugerează Parlamentului: „de a transforma avocații în subiecți ai declarațiilor de avere și interese

Până atunci, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, va înceta orice comunicare interprofesională cu Procuratura Generală a Republicii Moldova.

Această reacție a Uniunii Avocaților din Republica Moldova este întemeiată și vine în concordanță cu Principiul V., din Recomandările Rec (2000) 21 din 25 octombrie 2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele-membre despre libertatea exercitării profesiei de avocat, potrivit căruia, „Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie să întreprindă orice acţiune necesară, inclusiv cele privind apărarea intereselor avocaţilor pe lângă organismul corespunzător, în cazul: e. publicării unor articole de presă ce necesită luarea de poziţie în numele avocaţilor.”

This site is registered on wpml.org as a development site. Switch to a production site key to remove this banner.