Uniunea Avocaților exprimă îngrijorare în legătură cu comunicatul CSM
Uniunea avocaților din Republica Moldova, exprimă îngrijorarea în legătură cu comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii (în continuare – CSM), intitulat „CSM descurajează ferm tergiversarea nejustificată a proceselor judiciare”, accesibil public pe pagina web a CSM[1] care a stârnit pe bună dreptate un val de critică în rândul avocaților, dar și în societate.
Din comunicat, se desprinde că, un avocat este învinuit că ar fi comis un abuz de drept prin tergiversarea cauzei, având în vedere că a depus o cerere de amânare a ședinței, apoi a depus o cerere de recuzare a judecătorului, după care a depus o plângere pe judecător pentru că a examinat cauza în absența avocatului, iar Plenul CSM a menținut soluția dată de Inspecția Judiciară și Completul de examinare a contestațiilor de respingere a plângerii.
Potrivit comunicatului „CSM subliniază că judecătorii au responsabilitatea de a contracara orice încercare de tergiversare nejustificată a cauzelor și de a preveni abuzurile de drept care afectează durata și eficiența proceselor. Orice încercare de a manipula sau tărăgăna nejustificat actul de justiție constituie un abuz și nu va fi tolerată.CSM încurajează toți judecătorii să utilizeze toate instrumentele legale disponibile pentru a preveni asemenea comportament și a asigura soluționarea cauzelor în termene rezonabile, în beneficiul părților implicate și al încrederii publice în actul de justiție… Consiliul reiterează importanța colaborării oneste și de bună-credință a avocaților și a celorlalți participanți la procesele judiciare, astfel încât dreptul la un proces echitabil să fie respectat în integralitate.”
Considerăm maniera „de atenționare” în care a fost publicat comunicatul, una de intimidare a avocaților și de încurajare a judecătorilor să încalce legea și să contracareze aplicarea de către avocați a mijloacelor şi metodelor prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienților și a altor acțiuni întreprinse în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute, dacă acesta ar avea ca efect extinderea termenelor de examinarea a cauzei, contrar prevederilor stabilite la art. 26 din Constituție.
Astfel, de mesaje lansate public de CSM, ar putea crea o practică periculoasă pentru apărarea drepturilor omului, pentru libertatea și independența profesiei de avocat, pentru înfăptuirea justiției cu respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, iar în consecință – pentru existența Statului de Drept.
Or, faptul că nu s-a constatat o abatere disciplinară din partea judecătorului, nu constituie motiv pentru a considera că un avocat a comis un abuz.
Anterior, unii membrii ai CSM s-au expus public în emisiuni televizate că nu văd o problemă dacă Statul Republica Moldova este condamnat la CtEDO, alteori „ca trebuie să acceptăm ideea că puterea judecătorească nu este independentă”. În așa mod, judecătorii indirect sunt încurajați să emită acte judecătorești cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului.
Acuzațiile de tergiversare și abuz de drept aduse avocatului sunt vagi, fără o analiză clară a contextului în care acesta a acționat. Astfel de comunicate îi expun pe avocați unor acuzații nefondate de tergiversare și abuz. Nu se indică motivele cererilor avocatului. Acest tip de mesaje intimidează avocații, care apără clienții cu fermitate și în conformitate cu drepturile lor. Comunicatele CSM ar trebui să informeze corect și complet, mai ales atunci când se fac astfel de acuzații.
Potrivit comunicatului, „Orice încercare de a manipula sau tărăgăna nejustificat actul de justiție constituie un abuz și nu va fi tolerată.” Astfel, CSM neîntemeiat, lasă să se înțeleagă că există și situații când „manipularea sau tărăgănarea actului de justiție este justificată și nu constituie un abuz” de aceea va fi tolerată. În legătură cu aceasta, atragem atenția publicului la faptul că Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul administrativ și Codul contravențional în partea de procedură, nu operează întocmai cu noțiunea de „tergiversare nejustificată a cauzelor” sau „tergiversare justificată a cauzelor”.
În această ordine de idei, comunicatul CSM vine în contradicție și cu prevederile legale stabilite la art. 20 din Codul de procedură penală, art. 454 din Codul contravențional, art. 192 din Codul de procedură civilă, în conformitate cu care cererea de amânare, cererea de recuzare și alte acțiuni prevăzute de lege întreprinse în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute, se încadrează în criteriile ce determină termenul rezonabil de examinare a unei cauze penale, contravenționale, administrative sau civile, termen, în care se încadrează nu doar comportamentul participanților la proces, dar și conduita instanței judecătorești.
Acuzațiile vagi de tergiversare și abuz aduse avocaților, fără o analiză clară a contextului în care acesta a acționat, contravin § 16 a Principiilor de Bază ale Rolului Avocatului, adoptate la Congresul al Optulea al Naţiunilor Unite despre Prevenirea Crimei şi a Tratamentul Delincvenţilor, Havana (Cuba), 27 august-7 septembrie 1990, în conformitate cu care, „Guvernele se asigură că avocații (a) sunt capabili să își îndeplinească toate funcțiile profesionale fără intimidare, piedică, hărțuire sau ingerință improprie; (c) nu suferă sancțiuni și nici nu sunt amenințați cu urmărirea penală sau cu sancțiuni administrative, economice sau de altă natură pentru orice acțiune întreprinsă în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute precum și cu deontologia profesiei de avocat.”
Prin urmare, amintim că participarea avocaților în procese de judecată nu are scopul de a asigura confortul judecătorilor, dar are scopul asigurării dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil și alte drepturi fundamentale ale omului, precum și la menținerea Statului de Drept.
Atunci când avocatul acționează în interesele justițiabilului, folosind pârghiile legale oferite de lege, nu poate fi vorba despre abuz! Este obligația avocatului, să aplice, în exercitarea profesiei sale, toate mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului. Atâta timp cât nu este constatat că avocatul în exercitarea profesiei a aplicat mijloace şi metode nepermise de lege, atâta timp, nu poate fi vorba despre abuz din partea avocatului. Uniunea Avocaților regretă faptul că cele 14 ședințe de comunicare interprofesională dintre judecători, procurori și avocați desfășurate cu susținerea ABA ROLI MOLDOVA, pe parcursul anilor 2023-2024, cu participarea membrilor CSP, CSM nu au fost suficiente pentru ca membrii CSM să înțeleagă esența profesiei de avocat și rolul avocatului în societate și la înfăptuirea justiției.
În acest context, reiterăm că în conformitate cu art. 51 și art. 52 alin. (1) din Legea nr. 1260/2002 cu privire la avocatură,
„În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client.
(1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.”
Conform Recomandării nr. (2000) 21 a Comitetului Miniștrilor către statele membre privind libertatea de a exercita profesia de avocat (adoptată de Comitetul de Miniștri pe 25 oct. 2000, la a 727-a reuniune a delegaților miniștrilor), „Trebuie luate toate măsurile necesare pentru a respecta, a proteja și a promova libertatea de a exercita profesia de avocat, fără discriminare și fără imixtiuni din partea autorităților sau a publicului, în special având în vedere prevederile relevante ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.”.
Potrivit Standardelor pentru independența profesiilor juridice, adoptate de Asociația Internațională a Barourilor în anul 1990, avocații trebuie întotdeauna să acționeze în exercitarea atribuțiilor sale în mod liber, cu diligență și fără teamă în conformitate cu interesele legitime ale clientului fără nici o limitare sau presiune din partea autorităților sau publicului (art. 6). Un avocat trebuie să aibă dreptul să înainteze o obiecție întemeiată cu privire la participarea judecătorului într-o cauză particulară, or cu privire la modul în care este desfășurat procesul sau ședința.
Potrivit art. 4.3 al Codului deontologic al avocaților din Uniunea Europeană, adoptat în Sesiunea Plenară din data de 28 octombrie 1998, și modificat ulterior în Sesiunile Plenare ale CCBE din 28 noiembrie 1998, 6 decembrie 2002 si 19 mai 2006, „Avocatul va da dovadă de respect și de loialitate față de oficiile judecătorului, dar, în același timp, își va apăra clientul în mod conștiincios și fără teamă, fără a ține cont de propriile sale interese și nici de vreo consecință de orice fel ce l-ar putea privi pe el sau pe oricare altă persoană.”
În legătură cu aceasta, îndemnăm toți avocații, avocatele, avocații stagiari să nu se lase intimidați de acest comunicat, sau de alte comunicate de acest gen.
În numele Uniunii Avocaților din Republica Moldova, încurajez avocații, avocatele, avocații stagiari să aplice toate mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clienților, să întreprindă alte acțiuni în conformitate cu îndatoririle și reglementările profesionale recunoscute precum și cu Codul deontologic al avocaților.
În același timp, amintim că așa cum stabilește Principiul (d) din Carta principiilor fundamentale ale avocatului european și Comentariul la ea, „Pentru a se bucura de încrederea clienţilor, a terţilor persoane, a instanţelor de judecată şi a statului, avocatul trebuie să demonstreze că este demn de încredere. Aceasta se atinge prin apartenenţa la o profesie onorabilă, o condiţie de bază fiind ca avocatul să nu facă nimic ce i-ar putea compromite reputaţia sa sau reputaţia profesiei, în general, şi încrederea publică în profesia de avocat. Aceasta nu înseamnă că avocatul trebuie să fie un individ perfect, însă acesta este dator să se abţină de la conduita dezonorantă şi manierele care ar putea dezonora profesia de avocat în activitatea sa juridică, în alte activităţi profesionale sau chiar în viaţa privată.”
*Această reacție a Uniunii Avocaților din Republica Moldova este întemeiată și vine în concordanță cu Principiul V., din Recomandările Rec (2000) 21 din 25 octombrie 2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei către Statele-membre despre libertatea exercitării profesiei de avocat, potrivit căruia:
„4. Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie încurajate să asigure independenţa avocaţilor şi, printre altele:
a. să promoveze şi să apere interesele justiţiei, fără niciun fel de teamă;
b. să apere rolul avocaţilor în societate şi, în special, să vegheze la respectarea onoarei, demnităţii şi integrităţii lor;
5. Barourile şi celelalte asociaţii profesionale ale avocaţilor trebuie să întreprindă orice acţiune necesară, inclusiv cele privind apărarea intereselor avocaţilor pe lângă organismul corespunzător, în cazul:
e. publicării unor articole de presă ce necesită luarea de poziţie în numele avocaţilor.”
[1] https://www.csm.md/ro/noutatii/4001-csm-descurajeaza-ferm-tergiversarea-nejustificata-a-proceselor-judiciare.html.